biacuminate

Look at other dictionaries:

• Biacuminate — Bi a*cu mi*nate, a. [Pref. bi + acuminate.] (Bot.) Having points in two directions. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

• biacuminat — biacuminát adj. m., pl. biacumináţi; f. sg. biacuminátă, pl. biacumináte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BIACUMINÁT, Ă adj. (despre frunze, fructe) terminat cu două vârfuri. (< fr …   Dicționar Român